Municipiul Iași (livresc Iașii, respectiv Târgu’ Ieșilor; istoric Jassy sau Iassy, în germană Jassy, înmaghiară Jàszvár, în bielorusă Горад Ясы, în bulgară Яш, în sârbă Stara Ias) este reședințaj udețului Iași și principalul centru urban din nord-estul României. Iași a fost capitala Moldovei în perioada 1564–1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala Regatului României între 1916–1918.

Conform datelor recensământului din anul 2011 municipiul Iași număra 290.422 de locuitori și era al patrulea oraș ca mărime din România. Zona Metropolitană Iași, care include 13 localități învecinate, avea o populație de aproximativ 400.000 de locuitori.

Iașii sunt centrul cultural, economic și academic al Moldovei. Peste 60.000 de studenți învață la universitățile din oraș. Aici a fost fondată și funcționează Universitatea Alexandru Ioan Cuza, una din cele mai vechi și mai prestigioase instituții academice din România, precum și alte patru universități publice și șapte particulare.

Etimologie

Cea mai bogat documentată explicație este că numele orasului își are originea în Evul mediutimpuriu, de la poporul alanic al iașilor, dar istoricii protocroniști au altă teorie referitoare la originea numelui „Iași”. Ei afirmă că numele provine de la un trib sarmatmult mai vechi: iazigii din Antichitate, menționați de Ovidiu ca „Ipse vides onerata ferox ut ducata „Iasyx”/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas” și „Jazyges” et Colchi Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur aquis„.

Atât iazigii cât și alanii (dintre care făceau parte iașii) erau două ramuri din cele trei ale sarmaților, a treia fiind roxolanii. Alanii (care erau creștinați) au dat în trecut Prutului denumirea de Alanus fluviusiar orașului Iași, Forum Philistinorum (posibil Târgul amatorilor de vin). De la această populație derivă forma la plural „Iașii” sau Târgu’ Ieșilor. De asemenea, Moldova a fost numită și Alania la 1320 în harta lui Giovanni di Carignano. Gh. Ghibănescu a arătat în cartea sa că în 1238, Berke, fratele lui Batu han (conducătorul Hoardei de aur), zdrobește armata alanilor conduși de Caciar Ogala (lângă Marea de Azov)și determină exodul a aproape 10.000 de alani în Moldova. Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va fi menționat orașul Iași. După aproape 60 de ani, în 1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în Imperiul Bizantin, conform unor date furnizate de bizantinul Nicefor Gregoras. Au mai trecut și alte triburi de alani prin Moldova dar s-au stabilit în final în Ungaria, împreună cu cumanii. Urmașii alanilor din Caucaz sunt ossetinii.

Un alt istoric a arătat că iasians (iașii) au format un popor care a trăit printre cumani și care a părăsit Caucazul după invazia mongolă terminată cu bătălia de la Kalka; de asemenea a arătat că Jasz este un cuvânt împrumutat din Slavonă. În limbile sanskrită și hindi, care au origine comună cu limba sarmaților, „yash” înseamnă „faimă”.

O inscripție astăzi pierdută pe o bornă miliară romană descoperită în apropiere deOsijek, Croația în secolul al XVIII-lea menționează existența unui Jassiorummunicipium. Numele maghiar al orașului (Jászvásár) înseamnă mot-a-mot „Piața (Târgul) jassilor”; numele vechi românesc, Târgu’ Ieșilor (și forma alternativă Iașii), ar putea avea aceeași semnificație.

În Ungaria, iașii au lăsat delumirea de Jász unui comitat și mai multor localități ; pe de altă parte, sarmații erau arcași reputați, ori în limba maghiară „ijász” înseamnă tocmai „arcaș”, de unde presupunerea că acest cuvânt s-ar trage tot de la iași.

În Cronica lui Nestor orașul apare menționat cu numele Askâi Torg.

Istorie

Cercetările arheologice au dus descoperirea unor amfore romane în strada Ciurchi, în zona viilor din Copou și la câțiva km de Iași, la Holboca. De asemenea s-au descoperit monede imperiale romane lângă Dealul Cetățuia. La Valea Lupului (lângă Fabrica de antibiotice) s-au descoperit morminte sarmatice, vase dacice și obiecte de podoabă. Din perioada de trecere spre feudalism s-au identificat pe teritoriul Iașiului, 19 așezări cu resturi de locuire din sec. IV, neîntărite. Locuințele erau colibe de suprafață și bordeie. Din secolele VII-X s-au descoperit locuințe rectangulare prevăzute cu cuptoare în formă de potcoavă precum și numeroase unelte, piese de veșminte și podoabe, încadrate în cultura de tip Dridu. Din secolele X-XI s-a descoperit o ceramică cu elemente de tehnică și forme specifice Moldovei de nord.

Gh. Ghibănescu a arătat că în 1238, tătarii determină exodul a aproape 10.000 de alani în Moldova. Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va fi menționat orașul Iași. Între 1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în Imperiul Bizantin.

Din aceste date rezultă că Iașiul a fost în antichitate un sat care s-a dezvoltat ajungând prin secolele VII-X un mic târg cu locuințe dreptunghiulare care a crescut o dată cu venirea triburilor iașilor (alani) în secolul al XIII-lea. Târgul Iașilor a fost ocupat în timp de pecenegi, cumani, alani și tătari.

Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuși, deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană construită în 1395), se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii înainte de această dată.

În 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. În 1640, Vasile Lupu a înființat aici prima școală în limba română și otipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iași.

Orașul a fost incendiat de tătari în 1513, de otomani în 1538 și de ruși în 1686. În 1734, a fost afectat de o epidemie.

Prin Pacea de la Iași, cel de-al șaselea război ruso-turc a luat sfârșit în 1792. În 1822, turcii au luat cu asalt orașul, pentru a potoli revoluționarii greci ai Eteriei, conduși deAlexandru Ipsilanti.

Între 1565 și 1859, orașul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 și 1862, atât Iași cât și București au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei. În 1862, când uniunea celor două principate a devenit deplină sub numele de România, capitala țării a fost stabilită la București.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul era reședința județului Iași și avea o populație de 59427 de locuitori. În timpul primului război mondial, pentru doi ani, autoritățile române și familia regală s-au refugiat la Iași, după ce Bucureștiul a căzut în mâinilePuterilor Centrale la 6 decembrie 1916. Administrația și familia regală a revenit la București în noiembrie 1918.

Al Doilea Război Mondial a reprezentat o perioadă neagră în istoria ieșeană. La cinci zile de la intrarea României în război,Antonescu a declanșat, cu concursul autorităților publice locale,Pogromul de la Iași din 27-29 iunie 1941 împotriva cetățenilor români de etnie evreiască. În conformitate cu datele prezentate de autoritățile române, în cele trei zile de pogrom, continuat cu victimele „trenurilor morții” au fost uciși 13.266 de evrei. Acest pogrom a fost unul dintre cele mai grave evenimente de acest fel din lume. Cele două morminte comune ale victimelor pogromului, aflate în cimitirul evreiesc din oraș este o mărturie veșnică a acestui masacru.

În mai 1944, orașul a fost scena unor lupte grele între armatele româno-germane șiArmata roșie și o mare parte din zona istorică a orașului a fost distrusă. La 21 august 1944, Iașiul a fost ocupat de forțele sovietice.

În perioada postbelică orașul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere și întreprinderi industriale, continuând să fie un important centru universitar.

Evenimente istorice

  • 1600 – Mihai Viteazul a consfințit la Iași unirea Moldovei, Tarii Romanesti si a Transilvaniei
  • 1638 – primul orologiu din țările române a fost cel instalat pe la 1638 deVasile Lupu în turnul de la Trei Ierarhi
  • 1646 – este publicată în tipografia de la „Sf. Trei Ierarhi” prima carte de legi în limba română, intitulatăCarte românească de învățătură de la pravilele împărătești și de la alte giudețe
  • 1671 – înființarea Sinagogii Mari, cea mai veche din țară la acest moment
  • 1698 – prima lucrare filozofică românescă scrisă de Dimitrie Cantemir,Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea sau Giudețul sufletului cu trupul
  • 1714 – Dimitrie Cantemir este primul român ales membru al unei academii, Academia din Berlin
  • 1816 – prima reprezentație de teatru în limba româna, Mirtil și Hloe, jucată în casa hatmanului Constantin Ghica
  • 1821 – izbucnește la Iași mișcarea de eliberare a Greciei de sub dominația otomană
  • 1834 – primul monument din țările române: Obeliscul cu lei din parcul Copou, monumentulRegulamentului Organic (prima constituție a Moldovei)
  • 1834 – primul muzeu din România: Muzeul de Istorie Naturală din Iași
  • 1835 – Academia Mihăileană, prima instituție modernă de învățământ superior din Moldova, precursoare a Universității din Iași
  • 1839 – prima expoziție românească: „Expoziția plantelor și florilor exotice”
  • 1840 – primul Teatru Național din România
  • 1848 – reprezentația primei operete românești, Baba Hârca de Alexandru Flechtenmacher
  • 1848 – Iașul este inițiatorul Revoluției de la 1848, care s-a extins ulterior pe întreg teritoriul românesc
  • 1856 – prima Grădina Botanică din România
  • 1857 – inființarea Băncii Nulandt, prima bancă de credit ipotecar din România
  • 1857 – se introduc in circulație primele timbre poștale, celebrele „Cap de bour”
  • 1859 – prima Universitate de Medicină din România
  • 1860 – inaugurarea Universității din Iași, prima universitate română, în clădirea actualei Universităti de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa
  • 1862 – prima lucrare românească de geologie: „Calcarul de la Repedea” deGrigore Cobălcescu
  • 1863 – se înființează asociația culturală Junimea
  • 1868 – se naște la Iași Emil Racoviță, primul savant român participant la o expediție științifică internațională
  • 1876 – primul Teatru Evreiesc din lume, inființat de Avram Goldfaden
  • 1887 – prima publicație medicală din România: Revista Medico-Chirurgicală
  • 1912 – se naște la Iași George Emil Palade, singurul român laureat alpremiului Nobel (Fiziologie și Medicină, 1974).
  • 1918 – inaugurarea primei case memoriale din România: Bojdeuca lui Ion Creangă
  • 1941 – între 27 și 29 iunie, Pogromul de la Iași a fost unul din cele mai violente pogromuri contra evreilor din istoria României, inițiat de generalulIon Antonescu și secondat de autoritățile publice locale. Au fost uciși 13.266 de evrei.
  • 1976 – inaugurarea Muzeului Teatrului, singurul de acest gen din țară, în casa vornicului Alecsandri

sursa: wikipedia.org

O fotografie, cat o mie de cuvinte